Vizita lui Francisk I, împăratul imperiului austro-ungar, in Radauti

În vara anului 1817, pe 7 şi 8 august, Francisk I, împăratul imperiului austro-ungar, împreună cu soţia sa, Carolina Augusta, face o vizită la Radăuţi, localitate aflată la marginea imperiului, ai cărei conducători, solicitaseră de puţin timp înălţarea la rang de târg(oraş). Este foarte frumoasă descrierea pe care o face împăratul acestei aşezări. Astfel el nota în jurnalul său: "Rădăuţi - o localitate mare, regulat plasată, cu case separate, înconjurate cu grădini. Casele sunt bine construite, parte cu etaj, mai multe din lemn, îngradite cu gard de nuiele. Ajungem apoi, printr-o uliţă lungă, într-o piaţă mare,înconjurată de case fără etaj, şi de aici, peste un podeţ, într-un loc îngrădit cu stachete şi stâlpi de piatră, unde se află clădirile Caal, la mijloc o biserică mare de piatră, Biserica "Bogdana", şi un turn de piatră, la dreapta".

Pe 7 august 1817, împăratul Francisk I vizitează Rădăuţiul. În jurnalul său de călătorie, el a notat faptul că în Rădăuţi, credincioşii n-aveau biserică, iar liturghiile se ţineau într-o cameră aflată în incinta fabriicii de bere din localitate. Încăperea fiind mică, nu încăpeau decât numai cei de vază, aşa că majoritatea erau lipsiţi de cuvântul Domnului.

Iarăşi este foarte interesantă descrierea pe care o găsim în jurnalul împărătesc făcută locuitorilor acestei aşezări: "Germanii se poartă nemţeşte, ungurii cu bundiţe albe şi pantaloni de postav, sumane roşcate, ciubote şi pălării rotunde, cu panglici multicolore uneori. Femeile sunt ca femeile din Ungaria. Moldovenii au izmene albe, colorate, de postav, caftane de postav cu blană sau cojoace albe, scurte sau lungi, pe cap căciuli căptuşite cu blană sau pălării. Femeile au camaşi albe, înflorate, rochii cu mâneci largi, cizme sau pantofi, panglici în jurul capului, părul despletit sau împletit în cosiţe". Este, cred, un mod simplu de a surprinde cu atâta uimire inocentă și plăcere sănătoasă modul de manifestare al unei Bucovine orgolioase și înfloritoare, care avea să obțină în cele din urmă mult doritul titlu de târg pentru Rădăuți.